AI Act pentru firmele din România: ce se aplică din 2 august 2026

Ai un chatbot pe site, un agent vocal care preia programări sau colegi care scriu oferte cu ChatGPT. Ai auzit că din 2 august 2026 „se aplică AI Act” și nu știi ce trebuie schimbat concret într-o firmă de 20 de oameni.

Nu e doar întrebarea ta. În UE, 53,6% dintre firmele cu cel puțin 10 angajați care s-au gândit la AI și nu îl folosesc spun că nu le sunt clare consecințele juridice (Eurostat, 2025).

Pentru o firmă mică, obligațiile concrete sunt puține. Le luăm pe rând, cu date exacte și o listă pentru următoarele 30 de zile.

Bine de știut: Informație generală, nu consultanță juridică. Stadiul este cel din 26 septembrie 2026: Regulamentul (UE) 2024/1689, modificat prin Regulamentul (UE) 2026/1744, numit „AI Omnibus”.

Calendarul: ce se aplică și de când

AI Act a intrat în vigoare pe 1 august 2024, dar se aplică în etape.

Furnizor sau implementator: rolul îți stabilește obligațiile

AI Act împarte obligațiile după rol. Furnizorul dezvoltă un sistem AI, singur sau prin altcineva, și îl pune pe piață ori în funcțiune sub numele sau marca lui. Implementatorul (în engleză, „deployer”) folosește un sistem AI sub autoritatea lui, în activitatea profesională. De cele mai multe ori, o firmă mică e implementator.

Granița nu e mereu netă la sistemele făcute la comandă. Într-un caz la limită, verifică încadrarea cu un jurist.

Art. 50 în practică: chatbotul se prezintă, deepfake-ul se etichetează

Chatbotul și agentul vocal

Un sistem AI care vorbește direct cu oamenii trebuie să-i informeze că interacționează cu un AI: cel târziu la prima interacțiune, clar și distinct, cu respectarea cerințelor de accesibilitate. Excepția pentru situațiile evidente se interpretează restrictiv, spune Comisia, deci nu te baza pe ea.

Formal, obligația e a furnizorului, care proiectează sistemul. Practic, tu verifici că mesajul există și nu îl scoți din setări. Pe chat, informarea e primul mesaj; la telefon, primele secunde ale apelului. Poți da asistentului un nume, dacă prima frază spune clar ce este. Restul construcției e în ghidul despre chatboți AI pentru companii.

CHAT — primul mesaj
„Bună, sunt asistentul digital al [Firma], un program de inteligență artificială, nu un om. Te ajut cu program, prețuri și programări. Pentru un coleg, scrie «coleg» oricând.”

CHAT — eticheta ferestrei
„Asistent AI · [Firma]”

TELEFON — primele secunde ale apelului
„Bună ziua, ați sunat la [Firma]. Vorbiți cu asistentul vocal automat al firmei, un sistem de inteligență artificială. Vă ajut cu programări și informații. Pentru un coleg, spuneți «coleg» oricând.”

DE EVITAT
„Bună, sunt Ana, cu ce vă ajut?”, fără nicio mențiune că e AI.
Mențiunea ascunsă în termenii și condițiile site-ului.
„Sunt un asistent AI”, spus doar dacă omul întreabă.

Conținutul generat cu AI

Marcarea tehnică, un semn citibil automat în fișier, e obligația furnizorilor de instrumente generative. La sistemele lansate înainte de 2 august 2026, termenul e 2 decembrie 2026.

Ca implementator, etichetezi vizibil două lucruri. Primul: deepfake-urile, adică imagini, sunete sau video generate ori modificate cu AI, care seamănă cu persoane, obiecte, locuri sau evenimente reale și ar părea autentice. Al doilea: textele generate cu AI despre subiecte de interes public, publicate fără revizuire umană sau control editorial.

• Descriere de produs scrisă cu AI și citită de un om: fără etichetă.
• „Fotografie” realistă generată cu AI a unei lucrări pe care n-ai făcut-o: poate fi deepfake. Etichetează sau folosește o poză reală.
• Reclamă audio cu o voce care imită o persoană reală: etichetă clară.
• Ilustrație desenată, care nu pretinde că e reală: de regulă, nu e deepfake.

Art. 4 după 27 iulie 2026: instruirea într-o firmă de 20 de oameni

Art. 4 se aplică din 2 februarie 2025. În forma nouă, furnizorii și implementatorii „iau măsuri pentru a sprijini dezvoltarea alfabetizării în domeniul IA a personalului lor”, ținând seama de cunoștințele oamenilor și de contextul folosirii. Textul adaugă că obligația nu le cere „să garanteze un anumit nivel de cunoștințe în domeniul IA al vreunei persoane”. Comisia și statele membre trebuie să sprijine efortul, mai ales la IMM-uri.

Comisia mai lămurește trei lucruri. Nu e nevoie de certificat: ajunge o evidență internă a instruirilor. Nu e obligatorie o structură anume, de tipul unui responsabil AI. Iar obligația privește și firmele ai căror oameni scriu sau traduc cu ChatGPT; ei trebuie să cunoască riscuri precum halucinațiile.

Un set rezonabil de măsuri, ușor de documentat:

1. Lista instrumentelor AI: cine le folosește, pentru ce, pe ce cont.
2. Reguli de folosire pe o pagină: ce date nu intră, ce se verifică, cine răspunde.
3. O sesiune practică pe roluri, pe sarcini reale.
4. Instruire separată pentru cine supraveghează chatbotul sau agentul vocal.
5. O persoană de contact pentru întrebări și incidente.
6. Regulile și o sesiune scurtă pentru fiecare angajat nou.
7. O evidență: data, participanții, materialele.
8. O revizuire la șase luni sau la fiecare instrument nou.

Lista nu vine din lege; e un minim proporțional cu mărimea firmei. Detaliile sunt în ghidul despre training AI pentru angajați.

Ce nu te privește de obicei: riscul ridicat, amânat

Partea cea mai grea din AI Act privește sistemele cu risc ridicat. Regulile se aplică de la 2 decembrie 2027 pentru cele din anexa III și de la 2 august 2028 pentru cele integrate în produse reglementate.

Un chatbot pentru întrebări frecvente, un agent vocal pentru programări sau o automatizare pentru facturi nu intră, de regulă, în anexa III. Atenție la trei utilizări care apar și în firme mici:

• anunțuri de angajare țintite, filtrarea CV-urilor sau evaluarea candidaților;
• evaluarea performanței angajaților sau decizii despre promovare, sarcini ori încetarea contractului;
• evaluarea bonității persoanelor fizice sau scoruri de credit.

Dacă ai așa ceva în plan, discută încadrarea cu un avocat înainte să investești. Atlas nu vinde sisteme care decid singure angajări, credite sau diagnostice medicale.

Cine verifică în România și cât de mari pot fi amenzile

Un memorandum al Guvernului propune ANCOM ca autoritate de supraveghere a pieței și punct unic de contact. Același document propune ADR ca autoritate de notificare, ASF și BNR pentru sistemele cu risc ridicat din zona financiară și ANSPDCP pentru anumite sisteme biometrice.

Legea națională de aplicare încă se scrie. Potrivit ANCOM, autoritățile vor putea verifica și sancționa abia după intrarea ei în vigoare. Obligațiile se aplică deja; lipsește mecanismul național de sancționare.

Plafoanele din art. 99:

• transparență (art. 50): până la 15 milioane € sau 3% din cifra de afaceri anuală mondială;
• practici interzise (art. 5): până la 35 de milioane € sau 7%;
• la IMM-uri, inclusiv start-upuri, se aplică valoarea mai mică dintre sumă și procent.

Exemplu ilustrativ: la un IMM cu 2 milioane € cifră de afaceri, plafonul pentru transparență e 60.000 €. E un plafon, nu un tarif: contează gravitatea, durata, mărimea firmei, cooperarea și dacă fapta a fost intenționată sau din neglijență. Art. 99 nu fixează un plafon anume pentru art. 4; Comisia spune că autoritățile naționale pot sancționa și încălcarea lui, proporțional.

AI Act și GDPR se aplică împreună

AI Act nu înlocuiește GDPR: legislația UE privind datele personale se aplică și datelor prelucrate în legătură cu el (art. 2 alin. (7)).

Un chatbot sau un agent vocal care cere numele și telefonul clientului prelucrează date personale. Omul primește informarea despre prelucrare în momentul colectării, de exemplu printr-un link în fereastra de chat. Relația cu furnizorul care prelucrează datele pentru tine se reglementează printr-un contract. Pentru echipă, regula practică: datele clienților și ale colegilor nu intră în conturi AI personale sau neaprobate.

Ce faci în următoarele 30 de zile

• Faci lista instrumentelor AI din firmă și notezi, pentru fiecare, dacă ești furnizor sau implementator.
• Verifici primul mesaj al chatbotului și primele secunde ale agentului vocal.
• Treci în contractul cu furnizorul cine răspunde de mesajul de transparență și de date.
• Cauți în materialele publicate imagini, voci sau video realiste generate cu AI și le etichetezi.
• Scrii regulile de folosire a AI pe o pagină și le dai tuturor.
• Ții o sesiune practică pe roluri și păstrezi evidența ei.
• Verifici dacă folosești AI la recrutare sau la evaluarea angajaților.
• Pui în calendar o revizuire la șase luni și urmărești anunțurile ANCOM.